O parolă sigură este lungă, unică pentru fiecare cont și imposibil de ghicit pe baza informațiilor despre tine. Lungimea contează mai mult decât simbolurile ciudate, iar o frază formată din patru-cinci cuvinte fără legătură între ele este de obicei mai greu de spart și mai ușor de ținut minte decât o combinație scurtă de litere, cifre și semne.
Cele mai multe conturi sunt sparte nu prin atacuri spectaculoase, ci pentru că aceeași parolă a fost folosită pe mai multe site-uri, iar unul dintre ele a pierdut baza de date. De aici pornește tot ce urmează.
Ce face o parolă să fie sigură?
Programele de spargere încearcă mai întâi parolele cele mai folosite, apoi cuvinte din dicționar cu mici variații, apoi combinații aleatorii. O parolă precum Cluj2024! trece de regulile multor formulare, dar o recunoaște orice program: un oraș, un an, un semn de exclamare.
Fiecare caracter adăugat înmulțește numărul de combinații posibile. De aceea o parolă de cel puțin 14-16 caractere este în general mai puternică decât una de opt, chiar dacă cea scurtă are majuscule și simboluri. Contează și ca parola să nu conțină date legate de tine: nume, zi de naștere, numele animalului de companie sau al echipei preferate.
Cum folosești o frază de acces în loc de o parolă?
Metoda este simplă: alegi patru-cinci cuvinte aleatorii și le legi într-o frază, de exemplu printr-un separator pe care îl alegi tu. Cuvintele trebuie să nu formeze o expresie cunoscută sau un citat. O frază ca „barcă sticlă pârâu ciocan lămâie” este lungă, ușor de vizualizat ca imagine și greu de ghicit.
- Cuvintele se aleg la întâmplare, nu din versurile sau proverbele preferate.
- Poți adăuga o cifră sau un simbol în mijloc, dacă site-ul le cere.
- Fraza se folosește pentru un singur cont, fără variații de tipul „frază1”, „frază2”.
De ce nu folosești aceeași parolă peste tot?
Când un serviciu este compromis, atacatorii iau lista de adrese de e-mail și parole și o încearcă automat pe alte servicii: poștă electronică, rețele sociale, magazine online, bănci. Tehnica se numește credential stuffing și funcționează tocmai pentru că oamenii refolosesc parolele.
Cel mai important cont este adresa de e-mail, pentru că prin ea se resetează parolele celorlalte conturi. Dacă ai o singură parolă puternică de ținut minte cu adevărat, aceea să fie parola e-mailului. La fel de atent ar trebui să fii cu orice cont prin care plătești taxe sau accesezi servicii publice, cum este plata rovinietei pentru mașina ta, unde datele cardului sau ale mașinii ajung în contul tău.
Cum funcționează un manager de parole?
Un manager de parole este un program sau o aplicație care generează parole lungi, aleatorii, le salvează criptat și le completează automat pe site-ul potrivit. Tu ții minte o singură parolă principală, numită adesea parolă-master, iar restul le gestionează programul.
Avantajul mai puțin evident este protecția împotriva paginilor false. Managerul completează parola doar pe adresa la care a salvat-o, deci pe un site care imită o bancă nu va completa nimic, ceea ce te avertizează că ceva nu e în regulă.
- Alege un manager care criptează datele local înainte de sincronizare.
- Setează o parolă principală lungă, de tip frază, pe care n-o folosești nicăieri altundeva.
- Activează autentificarea în doi pași pe contul managerului.
- Importă treptat conturile vechi, începând cu e-mailul, banca și rețelele sociale.
- Înlocuiește parolele slabe folosind generatorul inclus.
Ce faci dacă o parolă a fost compromisă?
Schimbi imediat parola contului respectiv și pe orice alt cont unde ai folosit-o. Apoi te uiți în setările de securitate la lista dispozitivelor conectate și la activitatea recentă, deconectezi tot ce nu recunoști și verifici dacă nu au apărut reguli de redirecționare a mesajelor în căsuța de e-mail.
Dacă lucrezi de acasă și ai conturi atât personale, cât și de serviciu, păstrează-le separate. Cine stă mult la computer, așa cum arată și textul despre greșelile celor care lucrează de acasă, ajunge să amestece ușor ferestrele și sesiunile deschise, iar un cont de serviciu rămas conectat pe un laptop comun este o problemă reală.
Ce obiceiuri te ajută în fiecare zi?
Nu nota parolele într-un fișier numit „parole” de pe desktop și nu le trimite pe mesagerie. Un carnet păstrat acasă, într-un loc sigur, este mai bun decât un document necriptat, mai ales pentru parola principală și pentru codurile de recuperare. Nu răspunde la mesaje care îți cer parola, oricât de oficiale ar arăta, pentru că nicio instituție serioasă nu ți-o cere.
Schimbarea periodică a parolelor la intervale fixe nu mai este recomandată pentru toate conturile. Mai util este să o schimbi atunci când ai un motiv: ai aflat de o scurgere de date, ai folosit un computer străin sau ai dat parola cuiva.
Întrebări frecvente
Este sigur să las browserul să-mi salveze parolele?
Este mai bine decât să refolosești o parolă, dar un manager dedicat oferă mai multe funcții. Dacă folosești browserul, protejează calculatorul cu parolă și activează sincronizarea doar pe un cont securizat.
Cât de lungă ar trebui să fie o parolă?
Pentru conturile importante, cel puțin 14-16 caractere sau o frază de patru-cinci cuvinte. Pentru parola principală a unui manager, mai lungă este mai bine.
Pot folosi aceeași parolă pe site-uri fără importanță?
Evită. Chiar și un site banal poate fi legat de adresa ta de e-mail, iar atacatorii încearcă parola pe conturile care contează.
