Lucrările pe loturile lipsă ale autostrăzilor A3 și A7 continuă într-un ritm care, potrivit ultimului raport al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, rămâne totuși sub graficele inițiale asumate în fața Comisiei Europene, cu riscul pierderii unor tranșe din fondurile de coeziune alocate pentru transport.
Stadiul real al șantierelor
Dintre loturile aflate în lucru, cele situate pe teren accidentat, cu tuneluri și viaducte, înregistrează cele mai mari întârzieri, în principal din cauza complexității geotehnice descoperite abia după începerea excavațiilor. Reprezentanții constructorilor implicați susțin că estimările inițiale de teren nu au surprins integral dificultatea solului în anumite sectoare, ceea ce a dus la reproiectări parțiale și, implicit, la termene extinse.
Presiunea fondurilor europene
România riscă să piardă acces la anumite tranșe din fondurile europene dacă loturile critice nu sunt finalizate până la termenele-limită stabilite prin mecanismul de finanțare, o presiune suplimentară peste graficul deja întârziat al lucrărilor. Autoritățile centrale au anunțat un plan de accelerare, cu penalități mai dure pentru constructorii care nu respectă termenele intermediare, dar rezultatele concrete ale acestor măsuri rămân de văzut în lunile următoare.
Impactul asupra traficului regional
Pentru șoferii care circulă frecvent pe rutele naționale paralele cu tronsoanele în construcție, întârzierile se traduc direct în timpi de deplasare mai lungi și trafic intens pe drumurile secundare, folosite ca alternativă în lipsa autostrăzii finalizate. Asociațiile de transportatori atrag atenția asupra costurilor suplimentare de combustibil și uzură, acumulate an de an din cauza rutelor ocolitoare — un factor care, alături de evoluția pieței auto second-hand, influențează tot mai mult decizia șoferilor de a-și schimba sau nu mașina în anii cu kilometraj crescut pe drumuri ocolitoare.
Ce urmează
Ministerul Transporturilor a promis actualizări trimestriale ale stadiului lucrărilor, cu date publice privind procentul real de execuție pe fiecare lot, o cerere veche a asociațiilor civice care monitorizează infrastructura rutieră națională. Rămâne de văzut dacă transparența promisă se va reflecta și într-o accelerare reală a ritmului de construcție sau dacă va rămâne doar un exercițiu de comunicare, așa cum s-a întâmplat de câteva ori în trecut cu proiecte similare.
Pentru moment, cetățenii din zonele afectate direct de întârzieri continuă să aștepte, iar experiența arată că, în infrastructura rutieră din România, distanța dintre termenul anunțat oficial și data reală de deschidere a unui tronson rămâne, de cele mai multe ori, considerabilă.
Dincolo de loturile aflate deja în execuție, rămân și segmente pentru care licitațiile de proiectare nu au fost încă finalizate, ceea ce înseamnă că, pentru anumite porțiuni ale rețelei naționale, ceasul construcției efective nici măcar nu a început să bată. Specialiștii în infrastructură atrag atenția că fiecare etapă amânată — proiectare, avize de mediu, licitație de execuție — se adună la termenul final, iar recuperarea întârzierilor acumulate în amonte devine tot mai greu de realizat pe măsură ce proiectul înaintează.
