Compostul din resturi se obține prin descompunerea controlată a materialelor vegetale, cu aer, umezeală și un raport echilibrat între materiale verzi, bogate în azot, și materiale brune, bogate în carbon. După două până la șase luni, în funcție de vreme și de cât de mărunte sunt resturile, rezultă un humus închis la culoare, cu miros de pădure, pe care îl amesteci în sol.
Metoda merge la fel de bine într-o curte de casă, într-o grădină de la marginea orașului sau într-un colț de teren dintr-o asociație de proprietari. Nu cere utilaje, ci răbdare și câteva reguli simple, pe care le iei pe rând mai jos.
Ce pui în compost și ce lași pe dinafară
Materialele verzi sunt cojile de legume și fructe, zațul de cafea, plicurile de ceai fără agrafe, iarba proaspăt cosită și buruienile fără semințe. Materialele brune sunt frunzele uscate, paiele, cartonul simplu rupt în bucăți, rumegușul de lemn netratat și crenguțele mărunțite.
Rămân în afara grămezii carnea, peștele, oasele, lactatele și grăsimile, pentru că mirosul atrage șobolani și câini. Nu pui nici excremente de câine sau de pisică, plante bolnave de mană sau făinare, buruieni cu semințe coapte ori hârtie lucioasă tipărită.
Cum alegi locul și recipientul
Cel mai bun loc este o zonă pe jumătate umbrită, pe sol drept, ca excesul de apă să se scurgă, iar lichidul rezultat să ajungă în pământ. Soarele puternic usucă grămada, iar umbra deasă o ține rece și leneșă.
Ai trei variante comune:
- grămadă liberă, cea mai ieftină, potrivită pentru curți mari;
- ladă din scânduri, cu fante pentru aer, ordonată și ușor de întors;
- silozul din plastic cu capac, un compromis pentru grădini mici, unde vecinii contează.
Dimensiunea minimă care se încălzește bine este de aproximativ un metru cub. Sub acest volum, procesul merge mult mai încet.
Cum stratifici corect materialele?
Începe cu un strat de crengi mărunte, gros de zece-cincisprezece centimetri, care lasă aerul să intre pe dedesubt. Peste el alternezi straturi de material brun și verde, cam două părți brune la una verde, ca volum. Dacă pui doar cojile din bucătărie, grămada devine o pastă umedă și urât mirositoare.
Resturile se mărunțesc înainte, cu un cuțit sau cu foarfeca de grădină: bucățile de câțiva centimetri se descompun de câteva ori mai repede decât un dovleac întreg. Orice strat de resturi proaspete din bucătărie se acoperă cu frunze sau cu pământ, ca să nu atragă muște.
Cât de umed și cât de aerat trebuie să fie
Testul practic: iei o mână de compost și o strângi. Dacă pică câteva picături, umiditatea este bună, ca la un burete stors. Dacă curge apă, adaugi material brun uscat. Dacă se sfărâmă ca praful, uzi cu stropitoarea, apoi amesteci.
Aerul vine din întoarcerea grămezii cu o furcă o dată la două-trei săptămâni. Fiecare întoarcere mută materialul de pe margini spre mijloc, unde se încălzește, și reface porozitatea. Un compost care miroase a ouă clocite sau a amoniac a rămas fără aer sau are prea mult material verde.
Ce probleme apar și cum le rezolvi
| Semn | Cauză probabilă | Ce faci |
|---|---|---|
| Miros urât | Prea mult verde, prea multă apă | Adaugi frunze uscate și întorci |
| Nu se încălzește | Grămadă prea mică sau prea uscată | Mărești volumul, uzi, amesteci |
| Muște mici | Resturi la suprafață | Acoperi cu un strat de pământ |
| Rozătoare | Carne sau grăsimi puse în grămadă | Scoți resturile și aperi zona cu plasă |
Gândește-te la grămadă ca la un organism viu: bacteriile și ciupercile din ea au nevoie de hrană, apă și aer, în proporții rezonabile. Cele mai multe eșecuri vin dintr-un dezechilibru, nu dintr-o tehnică greșită.
Cât timp durează și cum grăbești procesul
Un compost lăsat în pace, fără întoarcere, se coace în opt-douăsprezece luni. Unul întors regulat, cu resturi mărunte și cu umiditate bună, ajunge în patru-șase luni. Vara, căldura din mijlocul grămezii urcă, iar descompunerea merge mai repede; iarna, procesul aproape se oprește și reia odată cu primăvara.
Mărunțirea este cel mai ieftin accelerator. Cojile de ouă se sfărâmă, frunzele se trec o dată cu mașina de tuns iarba, iar crengile se taie în bucăți de câțiva centimetri. Dacă ai două lăzi, umpli una, o lași să se coacă, iar în a doua începi grămada nouă, fără să amesteci materialul proaspăt cu cel gata.
Când este gata și cum îl folosești
Un compost copt este mărunt, maroniu-închis, nu mai seamănă cu resturile din care a pornit și miroase a pământ reavăn. Dacă mai găsești bucăți recunoscute, le treci prin sită și le pui înapoi în grămada nouă, unde servesc drept inocul.
În grădina de legume din curtea casei îl împrăștii într-un strat de doi-trei centimetri, primăvara, înainte de plantat, și îl încorporezi superficial. Pentru răsaduri îl amesteci în proporție de o treime cu pământ de grădină, nu mai mult, ca să nu arzi rădăcinile tinere.
Toamna, când faci pregătirile descrise în lista de lucrări pentru iarnă, același compost se pune la baza trandafirilor, a arbuștilor și a pomilor tineri, sub un strat de mulci.
Întrebări frecvente
Pot composta și iarna?
Da, dar procesul încetinește mult. Grămada continuă să primească resturi, iar când se încălzește vremea, descompunerea reia singură.
Trebuie să adaug activatori din magazin?
Nu sunt obligatorii. O lopată de compost vechi sau de pământ de grădină aduce aceleași microorganisme necesare.
Pot pune coji de citrice?
În cantități mici, mărunțite și amestecate cu alte resturi. În exces acidifică grămada și încetinesc viermii de compost.
