Pe carcasa unei centrale murale obișnuite scrie, de cele mai multe ori, 24 kW. Puțini proprietari știu că, în cea mai rece noapte a iernii, casa lor folosește probabil o treime din puterea asta, iar în restul sezonului și mai puțin. Cifra aceea, pe care n-o mai citește nimeni după montaj, e primul semn că întrebarea din titlu are un răspuns mai optimist decât se aude pe grupurile de proprietari.
Da, o pompă de căldură poate înlocui complet o centrală termică, inclusiv pentru apa caldă, dacă e dimensionată după pierderile reale de căldură ale casei și dacă instalația ține casa caldă cu apă de 45-55 de grade. Într-o locuință izolată merge fără nicio rezervă pe gaz. Într-una veche, neizolată, varianta prudentă rămâne sistemul hibrid sau o renovare făcută înainte.
Ce înseamnă, concret, să renunți complet la centrală
Renunțarea completă la centrală înseamnă că pompa de căldură preia singură încălzirea și apa caldă menajeră, tot anul, iar gazul nu mai are niciun rol în casă. Instalatorii numesc asta funcționare monovalentă, adică o singură sursă de căldură pentru toată locuința.
Întrebarea e mai actuală decât pare. Potrivit Institutului Național de Statistică, aproape două treimi dintre gospodăriile din România foloseau în 2023 un sistem individual de încălzire, iar în regiunea Nord-Est ponderea urca la 83,9%. Fiecare dintre aceste gospodării ajunge, la un moment dat, în fața aceleiași alegeri, atunci când aparatul vechi cedează: încă o centrală sau altceva.
Monovalent, monoenergetic sau bivalent
Sistemul monovalent se bazează exclusiv pe pompă, fără nicio sursă de rezervă. Varianta monoenergetică, foarte răspândită la casele noi, adaugă o rezistență electrică montată în pompă sau în boiler, care intră doar în zilele de ger mare și la igienizarea apei calde. Tot pe curent merge și ea, așa că și asta înseamnă renunțare completă la gaz.
Sistemul bivalent păstrează centrala pe gaz și o pune să lucreze alături de pompă, fie când afară scade temperatura sub un anumit prag, fie când gazul iese mai ieftin decât curentul. Pe piață se vinde de obicei sub numele de sistem hibrid. Unii entuziaști îl privesc ca pe o jumătate de măsură, deși pentru multe case e alegerea corectă, doar că nu răspunde la întrebarea din titlu, pentru că gazul rămâne în joc.
Confuzia cu aerul condiționat
Multă lume pornește de la ideea că pompa de căldură e un aer condiționat mai mare. Principiul e același, un circuit frigorific care mută căldura de afară înăuntru, însă pompa aer-apă încălzește apa din calorifere sau din pardoseală, iar aerul condiționat încălzește direct aerul din cameră. Un split montat în sufragerie poate ajuta mult toamna, ce-i drept, dar rareori ține singur o casă întreagă în ianuarie.
Temperatura apei din calorifere decide aproape totul
O pompă de căldură poate înlocui centrala acolo unde caloriferele încălzesc bine casa cu apă de 45-55 de grade, față de 70-80 de grade, cât trimit de obicei centralele pe gaz reglate după obiceiurile vechi. Cu cât apa trebuie să fie mai fierbinte, cu atât compresorul muncește mai mult, iar factura crește.
Aici apare COP-ul, coeficientul de performanță, adică raportul dintre căldura livrată și curentul consumat într-un anumit moment. Pentru un sezon întreg se folosește SCOP, varianta sezonieră, care arată ce face aparatul pe parcursul unei ierni reale. Instalatorii lucrează des cu o regulă empirică: fiecare grad scăzut din temperatura pe tur, adică a apei care pleacă spre calorifere, aduce câteva procente de eficiență în plus.
Diferența se simte concret. O pompă care alimentează încălzire în pardoseală la 35 de grade poate trece de un SCOP de 4, în timp ce același aparat, pus să împingă apă de 55 de grade în calorifere mici, coboară spre 3 sau chiar sub. Pe hârtie e aceeași pompă, pe factură par două aparate diferite.
Testul pe care îl poți face chiar tu, iarna asta
Înainte de orice ofertă, se poate face un experiment simplu, care nu costă nimic. Într-o săptămână rece, coboară temperatura pe tur a centralei la 50 de grade și las-o așa câteva zile. Dacă în casă rămâne cald, chiar dacă încălzirea merge mai mult timp, instalația ta e deja aproape pregătită pentru o pompă.
Dacă una sau două camere rămân reci, ai aflat exact unde e problema. De obicei e vorba de un calorifer montat cândva la limită sau de o cameră cu pereți neizolați spre nord. Asta se rezolvă cu un calorifer mai mare ori cu un ventiloconvector, un radiator cu ventilator care scoate mai multă căldură din apa călduță, fără să fie nevoie de o pompă mai mare.
Caloriferele care trec examenul
Caloriferele din oțel tip panou, cele mai comune în casele construite după 2000, se descurcă bine dacă au fost dimensionate generos, iar cele din aluminiu urmează aceeași logică. Caloriferele vechi din fontă țin bine căldura, însă într-o casă neizolată cer de multe ori o temperatură prea mare pentru o pompă. Încălzirea în pardoseală rămâne terenul ideal, pentru că suprafața mare face treaba la temperaturi joase.
Un detaliu scapă des din vedere. O casă izolată după montarea caloriferelor are acum, practic, calorifere supradimensionate. Exact acolo se simte pompa de căldură cel mai bine, deși nimeni nu s-a gândit la ea când s-au pus polistirenul și termopanele.
Puterea pompei se calculează pentru casă, nu după centrala veche
Pompa de căldură se alege după pierderile de căldură ale clădirii, calculate cameră cu cameră, și nu după puterea scrisă pe centrala pe care o înlocuiește. Calculul se face după standardul european SR EN 12831, care ține cont de pereți, ferestre, acoperiș, ventilație și temperatura exterioară de calcul a zonei.
În România, temperatura exterioară de calcul vine din standardul SR 1907, care împarte țara în zone climatice. În zona IV, cea mai rece, proiectantul lucrează cu -21 de grade, iar în câmpia din sud valoarea e mai blândă. O pompă potrivită pentru o casă din Ilfov poate ieși prea mică pentru aceeași casă mutată într-o depresiune de munte.
Calculul de pierderi ar trebui să fie primul document pe care ți-l pune instalatorul pe masă, înaintea modelului de pompă și a prețului. Pe mandasinstal.ro poți vedea cum arată o astfel de lucrare dusă cap-coadă, începând cu dimensionarea. Dacă cineva îți dă o ofertă după o singură privire aruncată prin casă, mai cere una.
De unde vin cei 24 de kilowați
Centralele murale combinate au puteri mari dintr-un motiv care are prea puțin de-a face cu încălzirea. Ele produc apă caldă pe loc, la robinet, iar pentru un duș confortabil au nevoie de 20-25 kW timp de câteva minute. Pentru calorifere folosesc, în cea mai mare parte a iernii, doar o fracțiune din această putere.
Pompa de căldură nu face apă caldă instant, așa că scapă de cerința asta. O casă de 120 de metri pătrați, rezonabil izolată, se descurcă de multe ori cu o pompă de 8-10 kW, iar un apartament cu și mai puțin. Supradimensionarea iese scump, pentru că pompa pornește și se oprește des, consumă mai mult și își uzează compresorul înainte de vreme.
Punctul de bivalență, explicat fără formule
Puterea unei pompe aer-apă scade pe măsură ce afară se face mai frig, iar nevoia de căldură a casei crește. Undeva, cele două curbe se întâlnesc, iar temperatura exterioară la care se întâmplă asta se numește punct de bivalență. Sub ea, pompa are nevoie de ajutor, fie de la rezistența electrică, fie de la centrala păstrată în sistem.
Într-o instalație bine gândită, punctul ăsta cade undeva pe la -7 sau -10 grade, iar zilele mai reci de atât sunt puține în majoritatea țării. Rezistența lucrează atunci un număr mic de ore pe an. Dacă cineva îți propune o pompă care stă pe rezistență din noiembrie până în martie, ai în față o pompă prea mică.
Gheața de pe unitatea exterioară
Iarna, pe unitatea de afară se formează gheață, mai ales pe vreme umedă, cu temperaturi în jurul lui zero. Pompa o topește singură, inversând pentru câteva minute circuitul, într-un proces numit degivrare. E normal să vezi aburi ieșind din aparat în diminețile cețoase și e la fel de normal ca în acele minute casa să nu primească căldură.
Contează și unde stă unitatea exterioară. Apa rezultată din degivrare trebuie să aibă pe unde să se scurgă fără să transforme aleea în patinoar, iar aparatul are nevoie de un postament ridicat, ferit de zăpada care se adună la bază.
Apa caldă menajeră se mută într-un boiler
Când pompa de căldură înlocuiește o centrală murală combinată, apa caldă nu mai e produsă la robinet, ci se pregătește dinainte și se păstrează într-un boiler. Pentru o familie de patru persoane se folosesc frecvent boilere de 200 de litri, cu serpentină mare, gândită pentru temperaturile mai joase ale pompei.
Asta înseamnă și spațiu. Un boiler de 200 de litri are cam înălțimea unui frigider, iar în apartamentele unde centrala stătea agățată pe peretele bucătăriei locul acesta pur și simplu lipsește. Există și pompe compacte, cu boilerul integrat în același corp, dar și ele cer o cămară sau o debara.
Mai e un detaliu de igienă. O dată pe săptămână, apa din boiler se încălzește la peste 60 de grade, ca să nu se dezvolte bacteria Legionella. De regulă, pompa face asta cu ajutorul rezistenței electrice, iar automatizarea programează ciclul noaptea, când nu face nimeni duș.
Instalația electrică a casei, partea pe care o uită aproape toată lumea
La înlocuirea completă a centralei, toată căldura casei trece prin contorul electric, așa că puterea aprobată pe branșament trebuie verificată înainte de comanda pompei. Valoarea apare în avizul tehnic de racordare, documentul emis de operatorul de distribuție care stabilește câți kilowați are voie să consume simultan locuința.
Multe case mai vechi au un branșament monofazat, gândit pentru frigider, mașina de spălat și câteva becuri. Pompa în sine nu cere enorm, dar rezistența de rezervă, plita cu inducție și, eventual, o mașină electrică pusă la încărcat peste noapte pot depăși ușor limita. Siguranța sare, evident, exact în seara cu -12 grade.
Soluția e un spor de putere sau trecerea la trifazic, ambele cerute prin operatorul de distribuție și executate de un electrician autorizat ANRE. Procedura are termenele ei și nu se rezolvă de azi pe mâine, așa că e bine să pornească odată cu discuția despre pompă, nu după montaj.
Mandas Instal, firmă de instalații autorizată ANRE din București, acoperă ambele capete ale lucrării: proiectează și montează pompe de căldură aer-apă, sol-apă și apă-apă și se ocupă, separat, de avize și branșamente electrice. Combinația contează mai mult decât pare, pentru că pompa și branșamentul ar trebui dimensionate împreună.
Banii, socotiți cu prețurile din 2026
La prețurile de energie din 2026, o pompă de căldură iese mai ieftină la exploatare decât o centrală pe gaz doar dacă lucrează cu un SCOP real de cel puțin 3,5. Sub această valoare, kilowattul-oră de căldură produs cu pompa costă cam cât cel de la gaz sau chiar mai mult.
Cifrele de pornire sunt publice. Gazul pentru populație a fost plafonat la 0,31 lei pe kWh, cu TVA, până la 31 martie 2026, iar Ordonanța de urgență 12/2026 a introdus apoi un mecanism în care producătorii livrează gazul pentru consumul casnic la 110 lei pe MWh, valabil până la 31 martie 2027. Pentru curent, piața e liberalizată din iulie 2025, iar pe comparatorul de oferte al ANRE prețurile pentru casnicii din București stăteau, în vara lui 2026, peste 1 leu pe kWh, cea mai scumpă ofertă ajungând la 1,94 lei.
Socoteala de mai jos e făcută cu un gaz de 0,31 lei, adică nivelul vechiului plafon, și cu un curent de 1,20 lei pe kWh, ambele cu TVA. O centrală în condensare transformă în căldură în jur de 90% din energia gazului, deci un kWh de căldură o costă cam 0,34 lei. Ca să egaleze această valoare, pompa trebuie să scoată măcar 3,5 kWh de căldură din fiecare kWh de curent.
Cât costă un kWh de căldură, la prețurile din 2026
| Sursa de căldură | Randament sau SCOP | Preț energie (lei/kWh) | Cost kWh de căldură (lei) |
| Centrală pe gaz în condensare | 90% | 0,31 | 0,34 |
| Centrală pe gaz veche, fără condensare | 80% | 0,31 | 0,39 |
| Pompă aer-apă, calorifere mici, tur 55°C | SCOP 2,8 | 1,20 | 0,43 |
| Pompă aer-apă, calorifere mari, tur 45°C | SCOP 3,5 | 1,20 | 0,34 |
| Pompă aer-apă, încălzire în pardoseală, tur 35°C | SCOP 4,3 | 1,20 | 0,28 |
Calcul orientativ, fără abonamente, fără costul investiției și fără energia produsă de panouri fotovoltaice.
Tabelul spune ceva incomod pentru cine vrea să scape de gaz doar din motive de factură. Cu calorifere mici, la temperaturi mari, pompa nu câștigă bani, ba poate chiar să piardă puțin. Câștigul apare când casa acceptă temperaturi joase, iar atunci diferența se vede pe fiecare factură de iarnă.
Unde se schimbă socoteala
Două lucruri pot înclina serios balanța. Primul e un sistem fotovoltaic, pentru că pompa consumă curent și primăvara, și toamna, când panourile încă produc, iar vara poate răci casa cu energie proprie. Al doilea e prețul gazului după 31 martie 2027, când expiră actualul mecanism și nimeni nu poate spune azi ce urmează.
Mai sunt și costurile mărunte ale racordului de gaz, pe care puțini le adună. Cât timp ai centrală, plătești verificarea instalației de gaz la doi ani, revizia la zece ani și verificarea periodică a centralei. Odată cu renunțarea completă la gaz, toate dispar, chiar dacă pompa are și ea nevoie de o revizie anuală.
Subvențiile, deocamdată în așteptare
La sfârșitul lui octombrie 2026 nu am găsit nicio sesiune deschisă a Administrației Fondului pentru Mediu pentru pompe de căldură la persoane fizice. Programul Casa Verde din acest an e orientat spre bateriile de stocare ale prosumatorilor, iar sumele pentru pompe care circulă pe internet trebuie verificate direct pe site-ul AFM înainte să intre în vreun calcul.
Direcția europeană e, în schimb, clară. Directiva (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor interzice statelor membre ca, din 1 ianuarie 2025, să mai acorde stimulente financiare pentru montarea centralelor de sine stătătoare pe combustibili fosili. Același text trece eliminarea completă a acestor centrale până în 2040 printre obiectivele planurilor naționale de renovare.
Asta nu face ilegală centrala din bucătărie. Înseamnă doar că, de acum încolo, banii publici vor merge spre pompe și izolații, iar centralele noi pe gaz vor fi plătite integral din buzunarul proprietarului.
Când are sens să păstrezi centrala lângă pompă
Centrala pe gaz rămâne utilă lângă pompă într-o casă veche, neizolată, cu calorifere din fontă, unde apa trebuie să ajungă iarna la 65-70 de grade. Acolo, o pompă singură ar trebui să fie foarte mare, ar consuma mult, iar confortul ar scădea exact în zilele cele mai reci.
Un sistem hibrid lasă pompa să facă cea mai mare parte a muncii toamna și primăvara, când e foarte eficientă, și cheamă centrala doar în zilele geroase. Automatizarea poate decide și după preț, pornind sursa mai ieftină în momentul respectiv. Pentru un buget strâns, e de multe ori pasul cel mai cuminte.
Hibridul ca etapă de trecere
Părerea mea e că hibridul funcționează cel mai bine ca etapă de trecere. Montezi pompa acum, lucrezi la izolație și la ferestre în anii următori, iar când casa ajunge să se încălzească bine cu apă de 50 de grade, închizi gazul. Centrala veche își termină liniștită viața ca rezervă, fără să mai fie nevoie să cumperi alta.
Varianta are și ea costurile ei. Păstrezi racordul de gaz cu verificările lui și ai două aparate de întreținut în loc de unul. Pentru o casă deja izolată, hibridul înseamnă de cele mai multe ori bani cheltuiți fără rost.
Apartamentul de bloc, un caz aparte
La bloc, înlocuirea completă se lovește de alte obstacole decât la casă. Unitatea exterioară are nevoie de loc pe balcon sau pe fațadă, iar montajul pe fațadă cere de obicei acordul asociației și, în unele orașe, aviz de la primărie. Zgomotul contează și el, fiindcă vecinul de deasupra va auzi ventilatorul în nopțile de iarnă.
Un apartament la etaj intermediar pierde, în schimb, puțină căldură, așa că pompa necesară e mică. Pentru astfel de locuințe se discută cel mai des pompele monobloc compacte sau cele cu boiler integrat.
Ce faci cu centrala veche și cu racordul de gaz
După montarea pompei, centrala veche poate rămâne în sistem ca rezervă, poate fi demontată sau, dacă renunți definitiv la gaz, poți cere sistarea furnizării și desființarea branșamentului. Fiecare variantă vine cu alte costuri și cu alte acte.
Cât timp centrala rămâne montată și racordată, rămân și obligațiile instalației de gaz, inclusiv verificările periodice. Dacă vrei să închizi gazul de tot, lucrarea pe instalația de utilizare o face un instalator autorizat ANRE pentru gaze naturale, iar desființarea branșamentului se cere operatorului de distribuție. Aragazul trebuie și el înlocuit cu o plită electrică, altfel racordul nu are cum să dispară.
Un sfat practic, învățat din greșelile altora: nu demonta centrala în aceeași săptămână în care pornești pompa. Las-o racordată o iarnă, oprită, și vezi cum se descurcă sistemul nou la ger adevărat. Dacă totul merge, primăvara e momentul potrivit pentru demontare.
Iarna de după ce închizi robinetul de gaz
O casă încălzită corect cu pompă de căldură se simte altfel decât una cu centrală. Caloriferele sunt călduțe la atingere, iar pompa lucrează lung și liniștit, fără pornirile în rafale ale arzătorului. Mulți proprietari se sperie în primele zile și ridică termostatul, adică exact ce n-ar trebui să facă.
Răspunsul la întrebarea din titlu rămâne, așadar, da, cu o condiție pe care n-o poate ocoli nicio reclamă: casa trebuie să accepte căldura la temperatură joasă. Unde o acceptă, pompa înlocuiește centrala fără compromisuri. Unde nu, banii cei mai bine cheltuiți merg întâi spre izolație și calorifere, abia apoi spre aparatul din curte.
Iar cifra de 24 kW de pe centrala din bucătărie poate fi citită, în sfârșit, cu un zâmbet.
Întrebări frecvente despre trecerea de la centrală la pompă
Pot păstra aceleași țevi și calorifere?
În cele mai multe case, da. Instalația se spală înainte de montaj, se adaugă un filtru pentru impurități și se verifică diametrul țevilor, pentru că pompa lucrează cu o diferență mică între tur și retur și are nevoie de un debit de apă mai mare decât centrala. Țevile foarte subțiri, întâlnite la unele instalații vechi, pot limita acest debit.
Cât de zgomotoasă e unitatea exterioară?
Pompele moderne fac cam tot atâta zgomot cât unitatea exterioară a unui aer condiționat mai mare, iar multe au un mod silențios pentru noapte. Mai mult decât modelul contează amplasarea, departe de geamul dormitorului, al tău sau al vecinului, și nu într-un colț închis, unde sunetul se amplifică.
Ce agent frigorific ar trebui să aibă pompa?
Tot mai multe pompe noi folosesc R290, adică propan, un agent natural cu impact foarte mic asupra climei, iar R32 rămâne foarte răspândit. Regulamentul (UE) 2024/573 privind gazele fluorurate restrânge treptat agenții cu potențial mare de încălzire globală, așa că o pompă cu R290 e mai puțin expusă schimbărilor de reguli din anii următori.
Ce se întâmplă cu încălzirea dacă se ia curentul?
Pompa se oprește, dar la fel se oprește și centrala pe gaz, care are nevoie de curent pentru pompa de circulație, aprindere și automatizare. Diferența e că pompa nu poate fi ținută în funcțiune de un UPS mic, așa că, în zonele cu pene dese, un generator sau o baterie de stocare dimensionată corespunzător devin argumente serioase.
Pot monta singur o pompă de căldură?
Partea frigorifică a unei pompe split se lucrează doar de tehnicieni certificați pentru gaze fluorurate, iar racordarea electrică cere un electrician autorizat. Chiar și la modelele monobloc, punerea în funcțiune făcută de un service autorizat e de regulă o condiție pentru garanție, așa că montajul pe cont propriu iese rareori mai ieftin pe termen lung.
